Top Știință 2015: Descoperiri

2015 a fost un an foarte bun pentru descoperiri științifice. În acest top le-am ales pe cele cu cea mai mare șansă să aibă un impact major atât asupra modului în care privim lumea înconjurătoare câat și asupra modului în care trăim.

1.GJ 1132b

A fost foarte greu să alegem ce descoperire spațială ajunge în top. Între apa pe Marte, Fat Jupiter, gheața pe Pluto, noul Pământ, am ales totuși GJ 1132b pentru că este aproape și s-ar putea să susțină viață. Această planetă aflată în afara sistemului nostru solar este mult mai fierbinte ca Pământul, dar cercetătorii consideră că ar putea avea un climat propice pentru dezvoltarea elementelor de bază ale vieții. Avantajele acestei planete sunt proximitatea și faptul că-și orbitează steaua în 1,6 zile, ușurând foarte mult munca de cercetare a ei.

2. Primul antibiotic în 30 de ani

Probabil că nu știați că toate antibioticele pe care le folosim astăzi pentru a trata infecțiile au fost descoperit cu mult timp în urmă. În ianuarie 2015, a fost descoperit Teixobactinul, un antibiotic cu spectru larg, care atacă Mycobacterium tuberculosis (tuberculoză), Clostridium difficile (diaree de spital), Staphylococcus aureus (septicemie).

Implicațiile descoperirii nu se opresc aici. Mult mai important decât produsul final este metoda nouă de obținere a antibioticului, prin folosirea bacteriilor „naturale” și nu crescute în cultură, care ar produce antibiotice la care bacteriile nu dezvoltă rezistență.

3. Oamenii au creat a șasea extincție în masă

O echipă de cercetători a demonstrat că omul a distrus o cantitate enormă de biodiversifitate în ultimele secole și că a șasea extincție în masă deja se întâmplă. Cu toate că cercetătorii au folosit presupuneri extrem de conservatoare, minimizând impactul uman, ei au calculat o rată de pierdere a speciilor de vertebrate de 100 de ori mai mare față de cea de fond (care ar fi cauzat speciile să dispară în 800-10.000 de ani și nu în 200). Mai mult, ei avertizează că în curând nu vom mai putea opri degradarea ecosistemului.

4. Gena balenelor 

A fost un an foarte bun pentru genetică: s-a descoperit că un melc fură gene de la o algă, cercetători chinezi au modificat genetic un embrion, s-au creat copii din trei oameni… Dar am ales această descoperire pentru că există șanse mari să aibă un impact asupra vieților noastre. Mai precis, să le prelungească.

Cu toate că balenele au cam de 1000 de ori mai multe celule ca omul, ele reușesc să ducă o viață lungă -200 de ani- fără cancer. Anul acesta, cercetătorii au izolat gena din Balaena mysticetus, care trăiește în zone arctice, responsabilă de corectarea ADN-ului și prevenirea cancerului. Descifrarea genomului acestor balene s-ar putea să ducă la noi vaccinuri anti-canceroase și pentru prelungirea vieții.

5. Cea mai veche fosilă umană

Această mandibulă, găsită în Ethiopia, arată că au existat oameni în Africa de Est cu jumătate de milion de ani mai înainte decât credeam noi – adica 2,8 milioane de ani Î.E.N. Această dată este foarte apropiată vârstei lui Lucy, specimenul Australopithecus afarensis, un biped cu creier mic considerat de mulți ca strămoșul nostru. În afară de faptul că oasele umane datând de peste 2 milioane de ani sunt foarte rare, această descoperire ar aduce încă un argument pentru teoria strămoșului-Lucy.

6. Cel mai puternic material natural

Dacă ați fost vreodată pe un țărm stâncos, nu se poate să nu fi văzut niște scoici lipite de pietre. Acestea sunt gastropode care se hrănesc cu alge pe care le raclează cu niște dințișori care sunt…cel mai puternic material natural, descoperit în 2015. Dinții curbați conțin un mineral numit goetidă, care crește o dată cu gastropodul. Goetida are mărimea potrivită pentru a face stucturi compuse foarte rezistente, având aplicații posibile în Formula 1, aeronautică și nu numai. Iar lucrul cu adevărat interesant este că dinții mențin aceași duritate la orice dimensiune.

7. O nouă stare a materiei

Știm că există solid, lichid, gaz și plasmă și…Jahn-Teller metal. Această stare metalică a fost descoperită în cadrul cercetărilor pentru superconductori care funcționează la temperaturi înalte. Metalele transmit electricitatea, dar cu pierderi. Superconductorii o transmit fără pierderi, dar la temperaturi foarte joase. Acum, aparent, cercetătorii au reușit să rezolvăm ambele probleme, pierderile și temperatura dar și găsirea unei noi stari a materiei.

8. Primul pește cu sânge cald

Peștele-lună (Lampris guttatus), un pește de mari adâncimi, își folosește branhiile pentru a genera o temperatură constantă a corpului cu 5 grade mai mare decât a apei înconjurătoare, indiferent de adâncime. Spre deosebire de alte animale, care își redirecționează fluxul sangvin la mari adâncimi, Opah-ul poate înota și vâna oriunde, oricând.

9. Pasărea „colecționată”

Un ornitolog american a găsit singurul specimen masculin din Actenoides bougainvillei, și primul specimen descoperit de 70 de ani, și apoi l-a „colecționat”. În alte cuvinte, l-a omorât. Motivația a fost că știința are nevoie de specimene pentru a le studia și că populația de păsări nu va avea de suferit. Această descoperire a cauzat o furtună de dezbateri pe tema corectidunii colecționării „specimenului” care ar putea oferi științei informații pentru conservarea întregii specii.

10. Ca și la articolul „Top Tehnologie”, aici vă lăsăm pe voi să spuneți ce ar trebui să mai fie inclus pe această listă.